Smaller Default Larger

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
 

Orientarea școlară și profesională

 

Orientarea şcolară și profesională reprezintă procesul prin care elevii sunt îndrumaţi să-şi contureze un traseu educaţional. Aceasta este o necesitate în condiţiile în care ne confruntăm cu o ofertă educaţională şi ocupaţională tot mai diversificată.

Scopul orientării școlare și profesionale este „de informare și consiliere a persoanelor cu privire la alegerea rutei școlare și profesionale motivat considerată de individ ca optimă pentru sine și care să-i aducă acestuia, prin cariera exercitată, satisfacție, un nivel de trai decent, afirmare personală și socială, performanță profesională și participarea la viața publică.”  (Jigău, M., 1999, Institutul de Științele Educației)

 

Cine realizează orientarea școlară și profesională?

  1. Părinții și alți membri ai familiei

Primele informații privind meseriile le avem prin dialogurile cu părinții și chiar prin vizitele la locurile lor de muncă. Părinții, frații, bunicii le pot oferi elevilor idei despre ce înseamă anumite profesii, ce înseamnă o carieră de succes și ce pași presupune etc.

  1. Profesorul diriginte sau orice alt profesor care cunoaște elevul

Rolul profesorului diriginte este acela de a realiza consilierea și orientarea elevilor, în vederea obținerii unei stări de bine, dar și pentru a găsi traseul școlar și profesional care să îi împlinească. Pe baza informațiilor cu privire la trăsăturile elevilor, dar și la rezultatele lor școlare, profesorul diriginte își formează o imagine asupra aptitudinilor copiilor și poate face recomandări pentru parcursul școlar viitor.

  1. Profesorul consilier școlar

Este cel care realizează evaluarea elevului pe baza unor instrumente profesionale, pentru a contura profilul psiho-aptitudinal al acestuia, iar apoi a unei recomandări de continuare a studiilor (traseului educațional).

 

La ce întrebări trebuie să afle răspunsuri elevii?

 

1. Întrebări care pot constitui un punct de plecare în decizia lor privind alegerea liceului:

- Care sunt posibilităţile tale de a continua studiile după terminarea clasei a VIII-a?

- Care sunt profilele, filierele şi specializările care corespund cel mai bine intereselor şi aptitudinilor tale?

2. Întrebări care vizează aptitudinile, interesele, valorile:

- Ce ştii să faci cel mai bine?

- Care sunt punctele tale tari? Dar cele slabe?

- Care este cea mai dezvoltată aptitudine a ta?

- Care sunt disciplinele de învăţământ (materiile) care te interesează cel mai mult?

- Care sunt activităţile care îți plac cel mai mult?

- Care sunt motivele care te determină să faci o anumită alegere?

 

Consilierea privind orientarea școlară și profesională

în cadrul cabinetelor de asistență psihopedagogică

 

În activitatea de consiliere și orientare pentru carieră sunt utilizate, de cele mai multe ori, teste, chestionare sau inventare:

-       de aptitudini

-       de personalitate

-       de interese

-       de valori și atitudini

-       deprinderi și stil de învățare

-       de relaționare

-       etapele decizionale

Indiferent de tipul de metode și tehnici utilizate, cea mai importantă este, însă, relația care se stabilește între consilier și beneficiarul serviciilor sale. Rezultatele testelor pot să ofere o serie de informații despre beneficiar, dar fără consilierul care vine să îl sprijine pe elev în formarea și dezvoltarea unor abilități de gestionare a resurselor personale, instrumentele de evaluare ajung să nu aibă o relevanță foarte mare.

Selectarea metodelor și tehnicilor ține cont de următoarele aspecte:

-       specificul grupului țintă;

-       valoarea practică a tehnicilor sau metodelor;

-       pașii necesari în luarea unei decizii de carieră;

-       eficiența evaluării;

-       obținerea rapidă și ușor de înțeles a unor rezultate.

Strategiile adoptate în procesul de consiliere sunt multiple. Dintre ele, enumerăm:

-       se alternează consilierea individuală, în grupuri mici şi în perechi;

-       se oferă răgaz pentru reflecţii; unii elevi au nevoie de mai mult timp pentru a se exprima sau decide;

-       se facilitează conversaţiile în cadrul grupurilor mici care oferă mai multă siguranţă elevilor timizi;

-       pot fi utilizate cu succes metode şi tehnici precum: brainstorming, linia valorilor, cercul discuţiilor;

-       elevii sunt sprijiniţi în întocmirea unor portofolii care să cuprindă cât mai multe informaţii şi imagini privind un anumit domeniu pentru care manifestă interes sau înclinaţii.

 

 

Alte soluții de orientare de carieră

 

Pe Internet există o serie de site-uri care pun la dispoziție instrumente de evaluare pentru orientarea școlară și profesională, gratuit sau contr-cost.

Pentru orientarea pentru clasa a VIII-a recomandăm trei teste online, accesibile gratuit:

Testul de interese Holland:

http://dezvoltaresicariera.xhost.ro/holland.html

Inventarul de personalitate MBTI:

https://www.16personalities.com/ro/test-de-personalitate-gratuit

Chestionar de stil de învățare:

http://www.apizal.ro/DepartmentFileHandler/0/0/chestionar-referitor-la-stilurile-de-nvatare-387.pdf

Alte teste de orientare de carieră pot fi accesate aici:

https://www.la-psiholog.ro/teste-psihologice/teste-cariera-job

 

Glosar de termeni

 

-       Autocunoaşterea este primul pas în procesul de orientare şcolară. Când elevul ştie care sunt domeniile sale de interes, aptitudinile, pasiunile, dificultăţile sau limitele la disciplinele şcolare sau de cât efort este capabil, care este capacitatea de învăţare sau de adaptare, înseamnă că îşi cunoaşte punctele tari şi pe cele slabe. Mai mult, când elevul ştie cum tinde să reacţioneze, cum se comportă în diferite situaţii, de exemplu când este furios sau calm, fericit sau stresat, surprins sau stânjenit el a făcut deja primul pas spre autocontrol.

-       Aptitudinile sunt acele calităţi, înzestrări mai simple sau mai complexe, dotări sau înclinaţii de care dispune fiecare om şi care facilitează obţinerea de rezultate supramedii într-o activitate. Exemple: aptitudini pentru sport, pentru matematică, pentru studiu, pentru comunicare, pentru muzică, pentru şofat, pentru mecanică sau pentru tâmplărie. Putem spune despre cineva că are aptitudinea de a lucra în echipă, de a relaţiona cu ceilalţi şi de a crea bună dispoziţie. Altcineva poate avea capacitatea de a asculta şi sfătui prietenii când se confruntă cu probleme. După cum, un altul are memorie bună şi se orientează bine în spaţiu.

-       Interesele reprezintă preferinţe stabile, domenii de manifestare a curiozităţii.

-       Valoarea este suma calităţilor care dau preţ unui obiect, unei fiinţe, unui fenomen.

-       Sistemul de valori se compune din ansamblul de idei, norme, convingeri, credinţe personale, atitudini care funcţionează ca şi criterii sau opţiuni în alegerile, deciziile şi acţiunile noastre, atât cele simple, curente cât şi cele ample, complexe.

-       Valorile personale îndeplinesc un rol important în alegerile pe care le facem, inclusiv în alegerea traseului educaţional sau a locului de muncă. Exemplu: dacă „a munci în aer liber” reprezintă o valoare, important pentru persoana respectivă este ca ea să aleagă ocupaţii ca pădurar, inginer constructor, horticultor etc. şi este mai puţin probabil să aleagă ocupaţii care presupun munca în spaţiu închis (funcţionar, stomatolog etc)

-       Stilurile de învățare se referă la o serie de teorii care au scopul de a ține cont de diferențele în procesul de receptare și de memorare a informațiilor de către indivizi. Există peste 80 de clasificări ale silurilor de învățare, cea mai comună fiind cea legată de simțuri (Vizual, Auditic, Tactil, Kinestezic). Recomandarea acestor teorii este ca elevii să își evalueze stilurile de învățare, pentru că pot învăța mai ușor dacă își pregătesc informația conform stilului propriu de învățare.